Iubirea nu are frontiere sociale

Bunaaa e 2026 am scris asta vara trecuta deoarece arta mereu a fost modalitatea mea te a fugi de emotiile tumultoase din viata mea acu o postez
Pt alice pwp
Iubirea nu are frontiere sociale

Desi anii au trecut si fiecare si-a intemeiat o familie, Sayumi a ramas in relatii la fel de apropiate ca si in tinerete cu cei doi bff ai ei: Kaoru si Yukiko. Chiar si-au facut o traditie din a iesi macar o data pe saptamana.

Este joi seara iar Sayumi merge linistita pe strazile satului frunzei, un loc foarte dezvoltat tehnic in prezent. In ciuda oboselii acumulate pe parcursul zilei, inima ei este vesela deoarece in seara asta isi intalneste prietenii de suflet.

Ajunge la Bistro 21 unde Yukiko, punctuala ca intotdeauna, o asteapta.

-Oh, la fix! Cele doua afirma in acelasi timp.

Acestea aleg o masa strategic aproape de trotuar si se aseaza linistite.

-Ma intreb ce se intampla cu Kaoru de intarzie.- adauga Yukiko, putin ingrijorata
- Sigur va veni, mi-a confirmat - raspunde Sayumi

Peste aproximativ 10 minute apare Kaoru, obrajii imbujorati iar in ochii lui se poate recunoaste o evidenta tulburare sufleteasca. Acesta, tacut, ia un loc langa prietenele lui.

- Kaoru, ce ai patit? Il intreaba prietenele

Acesta ofteaza profund si raspunde.

- Este vorba de Yuuna. Eu si Yuki nu putem ajunge deloc la un comun acord. Sunt disperat.
-
Sayumi ofteaza usor.

- Este tot legat de baiatul acela repetent?
Evident, cele doua prietene stiau povestea de mult. Yuuna, fiica lui Kaoru a prins o pasiune legata de Iwabe, nimeni altul decat repetentul clasei. Ultimul la toate. Primul la prostii si probleme.

- Eu mereu am sustinut iubirea! Chiar si cand au existat frontiere!
- Nu stiu ce-i cu copiii astia.. acum doua zile Keisuke a venit acasa cu o carte. Cand l-am intrebat ce are acolo, mi-a zis ca este cea mai populara carte printre cei de varsta lui. Intr-un fel m-am bucurat.. m-am gandit ca inca mai exista speranta pentru lectura, pentru cultura. Apoi m-am uitat mai bine la ce citea baiatul meu si era.. tactici de mozolire, de Jiraya??? Spune Sayumi, ingrozita.
- Si fetele mele au adus cartea aia acasa. Despre ce este vorba oricum? Intreaba Yukiko.
- Oh… nu vrei sa stii. Continutul este foarte vulgar! Sayumi da din cap dezgustata.
- Tu de unde stii, Sayumi? Intreaba Kaoru confuz.

Sayumi cade pe ganduri pentru cateva momente, mintea ei este transportata cu aproximativ 15 ani in urma. Era acasa, si la usa ei a venit un colet misterios. Curioasa fiind, a desfacut si a gasit in interior o carte cu o coperta goala, fara titlu. Evident, ceva intrigant, putea fi orice. Fata a deschis cartea si a inceput sa citeasca. A inceput decent, normal.. o poveste despre o fata si un baiat. Apoi s-a dezvoltat. Calatorii la han. Cuvinte inadecvate care i-au patat mintea inocenta. La 17 ani ai ei ea habar nu avea ca exista lucrurile care erau descrise in acea carte blestemata. Rusinata doar ca a atins acel exemplar, cartea a ajuns pe foc. Revenind in prezent, Sayumi raspunde.

- Evident, cei doi au fost de vina.
Yukiko a oftat profund. Nu stia ce o ingrijoreaza mai mult— faptul ca cei doi pacalici citeau astfel de scrieri la 16 ani, faptul ca fetele ei ar fi putut citi si au ramas traumatizate, sau faptul ca generatia tanara este atat de deschisa la astfel de informatii.

- Da, si Yuuna are un exemplar. Spunea ca o inspira cum sa se comporte in preajma acelui.. Iwabe..; ofteaza Kaoru sleit.
- Si totusi, ce vede la acel baiat? Am inteles de la fete ca nu este bun de nimic.; adauga Yukiko
Kaoru ofteaza.
- Yuuna spune ca e golan.. ca are scoala vietii..
- Kaoru, si tu poti fii de acord ca fata ta sa umble in preajma unui astfel de invidid? Sayumi intreaba. Ce bine ca este mama de baiat, gandeste ea.
- Da.. il iubeste!! Si asta este cel mai important. Iubirea nu tine cont de frontiere sociale, dragele mele prietene! Eu am incredere in Yuuna ca face alegerea potrivita…
- Si daca ii va frange inima, Kaoru? Intreaba Yukiko, cu o expresie empatica pe fata ei.
- Da, este prea tanara sa treaca prin asa ceva! Mai ales daca spui ca este si golan.. si sincer, imi aduce aminte de cineva.; Spune Sayumi. Nu vrea sa o spuna cu voce tare, dar cei doi inteleg. Iwabe aduce putin a prietenul lor Yuusuke si oarecum si a Naioku. Golan, abia trece clasa, vorbeste mult neintrebat. Asemanarea este izbitoare.